Reședința județului Vaslui, la confluența râului Vaslui cu Bârladul, în Podișul Central Moldovenesc. Vaslui – circa 55.000 de locuitori la recensământul din 2021. Prefix poștal 73. Cel mai sărac județ din România ca PIB pe locuitor – Vasluiul e reședința lui.
Atestare documentară: 1423. Târg menționat în 1444. 1470 – Ștefan cel Mare face din Vaslui reședința sa domnească. Dar ceea ce a fixat orașul în memorie s-a petrecut la 5 ani după aceea.
10 ianuarie 1475 – Bătălia de la Podul Înalt. Oastea Moldovei, ~40.000 de oșteni în majoritate răzeși, cu 20 de tunuri, condusă de Ștefan cel Mare, înfrânge armata otomano-muntenă de ~120.000 de soldați condusă de Soliman Pașa, beglerbeg al Rumeliei. Turcii au pierdut mai mult de jumătate din oameni. Cronicarul turc Seadeddin nota că „puțin a lipsit să nu fie cu toții tăiați în bucăți”. Cea mai mare victorie din istoria medievală a Moldovei și cea mai strălucitoare victorie europeană împotriva otomanilor din sec. XV – înainte de asediul Vienei din 1529. Ștefan a ridicat în amintirea bătăliei Biserica Sf. Ioan Botezătorul (1490) chiar lângă Curtea Domnească, și a dăruit târgului 17 sate. Monumentul de la Podul Înalt, la 12 km sud de oraș – loc de pelerinaj civic.
Peneș Curcanul – eroul legendar al Războiului de Independență din 1877, figură aproape mitologică a județului, celebrat în balada lui Vasile Alecsandri. Cruce de 42 m pe deal, vizibilă din tot orașul, cea mai înaltă din România.
1968 – Vasluiul devine capitală de județ, în defavoarea Bârladului (care era mai mare și mai dezvoltat, dar de acolo provenea Gheorghiu-Dej). În 10 ani populația crește de la 19.820 la 45.000. Industrializare comunistă forțată – ventilatoare, rulmenți, fire sintetice, chimie. Tot a căzut după 1989. Combinatul de fire și fibre sintetice, falimentat în 2005, lichidat în 2010. PIB/locuitor la 44% din media națională. Județul cu cele mai multe biserici de lemn din Moldova.