Al doilea municipiu din județul Vaslui, pe râul Bârlad în câmpia joasă a Moldovei. Bârlad – 52.475 de locuitori la recensământul din 2021. Prefix poștal 73. La 45 km sud de Vaslui, important nod feroviar unde linia din Iași se bifurcă – un braț spre Siret, altul spre Prut, ambele reunindu-se la Galați.
Prima mențiune: 1174 – centrul formaţiunii politice medievale numite Ţara Berladnicilor sau Terra Berladensis, apărând în izvoare bizantine și în acte papale. Mult mai vechi decât atestarea Vasluiului. În 1411 domnitorul Alexandru cel Bun atestă târgul Bârlad dăruind vama lui Mănăstirii Bistrița. La Bârlad se afla reședința vornicului Ţării de Jos a Moldovei, şi aici Ştefan cel Mare emitea uneori documente de cancelarie. Drumul comercial major al evului mediu – Liov-Iași-Bârlad-Galați-Chilia-Cetatea Albă – făcea din Bârlad un nod de neocolit între Europa centrală și Orientul Apropiat.
Alexandru Ioan Cuza s-a născut la Bârlad în 1820 – primul domnitor al Principatelor Unite, arhitectul statului roman modern. Bârlad a fost în preajma lui 1848 unul din centrele Asociației Patriotice care pregătea Unirea. Gheorghe Gheorghiu-Dej – muncitor CFR bârlădean, ajuns primul șef de stat comunist al României – tot de aici. Paradox al unui singur oraș.
George Călinescu, în Istoria literaturii romane, numea Bârladul „un fel de Weimar” – referindu-se la densitatea remarcabilă de viață culturală și literară la sfârșitul sec. XIX și începutul sec. XX. Liceul „Gh. Roșca Codreanu” cu o tradiție de150 de ani. Academia Bârlădeană fondată în 1915 de poetul George Tutoveanu – societate literară care a marcat cultura Moldovei timp de 5 decenii. Muzeul „Vasile Pârvan” – în onoarea marelui istoric și arheolog, originar din zonă. Rulmenți Bârlad – fabrică de rulmenți înfiinţată în 1962, în jurul căreia s-a organizat şi echipa de rugby omonimă, una din cele mai vechi şi mai titrate din Romania.
1968 – Bârladul pierde titlul de centru de județ în favoarea Vasluiului, decizie politică motivată şi de originile lui Gheorghiu-Dej din oraş.