Reședința județului Hunedoara, pe malul stâng al Mureșului, în culoarul dintre Munții Poiana Ruscă și Munții Zarandului. Deva – 53.113 de locuitori la recensământul din 2021. Prefix poștal 33. Cel mai temperat oraș din Ardeal – ferit de curenți de dealurile din jur, cu influențe submediteraneene de-a lungul Mureșului. Ierni blânde, veri suportabile.
Pe Dealul Cetății la 184 m deasupra orașului – urmă de locuire neolitică, apoi cetate dacică de tip oppidum. 22 februarie 1269 – prima atestare documentară ca Castrum Deva, reședință voievodală în Transilvania. 1444 – Iancu de Hunedoara primește de la regele Ladislau Postumul cetatea cu 53 de sate și mine de aur, transformând-o în cetate nobiliară. Gabriel Bethlen construiește la poalele dealului Castelul Magna Curia (sec. XVI, stil Renaștere cu intervenții baroce din 1621) – azi Muzeul Civilizației Dacice și Romane, cu un lapidarium remarcabil în aer liber.
13 august 1849 – explozia accidentală a depozitului de muniții din cetate o lasă în ruine. De atunci – ruine pitorești accesibile cu telecabina, panoramă spectaculoasă spre Retezat și Parâng pe vreme senină.
Colegiul Național Sportiv „Cetate” – fabrica de gimnaste a României. De la Deva au ieșit generații de campioane olimpice: Nadia Comăneci (antrenată aici de Béla Károlyi – ea s-a născut la Onești, dar s-a format la Deva), Ecaterina Szabó, Daniela Silivaș. Fiecare cu câte o statuie-bust lângă sala de sport. Nadia este și cetățean de onoare al orașului din 1994.
Dr. Petru Groza – prim-ministrul care a semnat actele instaurării comunismului – casa lui se află la poalele dealului cetății, urmând să devină muzeu memorial.
Climă blândă, poziție centrală în Transilvania la intersecția drumurilor spre Alba Iulia, Hunedoara, Petroșani și Arad.