Acolo unde se întâlnesc Dunărea, Siretul și Prutul. Trei râuri mari în același loc, ceea ce a făcut din Galați un port natural și un nod comercial de secole. Galați e pe malul drept al Dunării, la 80 de mile de Marea Neagră, în sudul Moldovei. Prefix poștal 80. 217.851 de locuitori la recensământul din 2021, locul 8 în țară. A pierdut vreo 50.000 de oameni față de 2011.
Probabil fondat de genovezi în sec. XIV ca port de escală. „Caladda” înseamnă în genoveză cală de acostare, de acolo și numele. Prima atestare scrisă în 1445, sub Ștefan al II-lea al Moldovei. A rămas singurul port al Moldovei după ce otomanii au cucerit Chilia în 1484. Mazeppa, hatmanul ucrainean, a murit și a fost înmormântat la Galați în 1709. Consulat rusesc din 1775. Incendiat de ruși în 1787. Construit, ars, reconstruit, repetitiv.
Combinatul Siderurgic. 55,6% din producția de oțel a României, 55% din laminate, 90,4% din tabla laminată la rece. A fost ArcelorMittal, acum Liberty Steel. Singurul mare producător de oțel din România, cu tot ce înseamnă asta: locuri de muncă, poluare, dependență de un singur investitor. Damen Shipyards Galați, șantierul naval olandez, construiește nave maritime și fluviale până la 65.000 tdw. Portul Galați, cel mai mare port fluvio-maritim de pe Dunăre. De două treimi din producția metalurgică merge la export.
Universitatea „Dunărea de Jos”, cu două facultăți unice în România: Arhitectură Navală și Știința Alimentelor. Lacul Brateș la marginea orașului, 24 km², zonă naturală. Orașul s-a construit pe oțel și port, și pe asta rămâne.