Reședința județului Vrancea, la contactul dintre Câmpia Siretului și dealurile subcarpatice, la granița istorică dintre Moldova și Muntenia. Focșani – 66.648 de locuitori la recensământul din 2021. Prefix poștal 62. „Orașul de pe Milcov”, „Orașul Unirii” – două supranume care spun tot despre ce e esențial aici.
Milcovelul – un firicel de apă care putea fi trecut cu piciorul – despărțea aproape jumătate de mileniu două lumi: Focșanii Moldovei pe un mal, Focșanii Munteniei pe celălalt. Două vămile, două pichetele de grăniceri, două borne de hotar. Pe același pod care lega cele două maluri se negociau afaceri, se plăteau taxe, se trecea dintr-o țară în alta. Atestare documentară: 1575, într-un hrisov muntean.
1859 – Unirea Principatelor schimbă totul. La Focșani funcționează între 1859 și 1862 Comisia Centrală – primul parlament comun al Moldovei și Țării Românești reunite, 16 membri, opt moldoveni și opt munteni. Masa originală pe care s-au discutat primele legi comune se păstrează azi la Muzeul Unirii din Focșani. 6 iulie 1862 – decretul lui Alexandru Ioan Cuza unește oficial cele două jumătăți ale orașului. Colegiul Național „Unirea” păstrează din 1866 memoria acestui moment în chiar numele lui.
9 decembrie 1917 – armistițiul de la Focșani între România și Puterile Centrale, după dezastrul militar din 1916-1917 și retragerea la Iași. Un moment dureros din istoria Primului Război Mondial semnat chiar în orașul simbolic al Unirii.
30 decembrie 1881 – la Focșani a avut loc Primul Congres Mondial Sionist – un detaliu aproape necunoscut publicului larg, legat de comunitatea evreiască influentă din Moldova sec. XIX.
Podgoriile Vrancei – Odobești, Panciu, Cotești – la câțiva zeci de km. Seism permanent: județul Vrancea e cel mai activ seismic din România, Focșaniul simte cutremurele mai bine decât oriunde altundeva. 1940 și 1977 – două cutremure care au marcat dureros infrastructura orașului.