Reședința județului Suceava, în nord-estul Bucovinei. Suceava – 84.308 de locuitori la recensământul din 2021, locul 22 ca populație în România. Prefix poștal 72. La granița dintre Bucovina istorică și Moldova, la câteva zeci de km de Ucraina.
1388 – Petru I Mușat mută reședința domnească de la Siret la Suceava. Orașul devine capitala Moldovei pentru 177 de ani, până în 1565 când Alexandru Lăpușneanu o transferă la Iași. Două secole de glorie medievală – curțile domneşti, Cetatea de Scaun, Biserica Mirăuți (prima catedrală mitropolitană a Moldovei), vama principală a țării pe unde treceau obligatoriu toate caravanele comerciale. Artere comerciale majore: Sibiu-Brașov-Suceava, legând Orientul de Europa Centrală.
Ştefan cel Mare a transformat Cetatea de Scaun în practic inexpugnabilă – ziduri de 10 m înălțime și 2 m grosime. În vara lui 1476, Mahomed II, cuceritorul Constantinopolului, a asediat cetatea. A plecat fără să o cucerească. În 1497, tunurile poloneze au bătut 21 de zile și nopți. Zidurile au rămas neclintite. Niciodată cucerită prin forță. Pe 21 mai 1600, Mihai Viteazul intra fără luptă în Cetatea de Scaun, uninind pentru câteva luni cele trei principate.
Declinul a venit cu războaiele turco-polone din sec. XVII. Cetatea distrusă intenționat, să nu poată fi folosită. 1775 – Nordul Moldovei intrat sub stăpânire habsburgică, botezat Bucovina. Perioadă austriacă paradoxală – arhitectul Romstorfer și primarul Des Loges (23 ani în funcție) au consolidat și protejat monumentele medievale, au construit centrul urban cu amprentă germană vizibilă și azi. Comunismul a dărâmat mult din patrimoniu – blocuri în locul caselor de epocă.
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou – patrimoniu UNESCO, cu moaștele sfântului. Festivalul de Artă Medievală „Ștefan cel Mare” – cel mai mare festival medieval din România, organizat annual la Cetatea de Scaun. Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava. Fabrici de hârtie, prelucrare lemn, industrie alimentară. Aeroportul „Ștefan cel Mare” cu zboruri europene.