Reședința județului Satu Mare, pe ambele maluri ale Someșului în câmpia joasă din nord-vestul extrem. Satu Mare – 91.520 de locuitori la recensământul din 2021, locul 20 ca populație în România. Prefix poștal 44. La 13 km de granița cu Ungaria, la 27 km de Ucraina.
Menționat în Gesta Hungarorum ca Castrum Zotmar – „cetatea lui Zotmar” – una din cetățile de apărare din sec. X ale voievodului Menumorut. Cnezate românești în zonă documentate din sec. XIV. Sătmarul medieval – cetate cu ziduri puternice din care nu a mai rămas nimic. Mihai Viteazul și-a adunat trupele în regiune în 1600 pentru recucerirea Ardealului. Pacea de la Satu Mare din 1711 a pus capăt răscoalei curuților lui Francisc Rákóczi II împotriva habsburgilor – unul din cele mai importante tratate din istoria Transilvaniei.
Bilingvismul e structural, nu decorativ. Români ~50%, maghiari ~35-40% – două limbi în administrație, cultură și viața de zi cu zi. Teatrul de Nord funcționează în două limbi, cu trupe separate română și maghiară din 1954. Filarmonica „Dinu Lipatti” din 1922, reorganizată 1947. Clădiri Secession și neogotice din perioada austro-ungară vizibile în centru – Hotelul Dacia (1902), Teatrul de Nord (1889-1893), Sinagoga (1889-1905), Gara (1889) – toate ridicate în același deceniu de efervescență urbanistică.
1944 – una din paginile cele mai negre. Sub ocupație maghiară din 1940 (Dictatul de la Viena), 18.863 de evrei din zona Satu Mare au fost deportați la Auschwitz în mai 1944. Din ei, 14.440 nu s-au mai întors. Comunitatea evreiască fusese 17,7% din populația județului în 1930. Astăzi mai există câteva zeci de persoane.
Industrie: textile, prelucrarea lemnului, componente auto (Dräxlmaier, Anvis). Sector IT în creștere – s-a dublat ca număr de angajați în 2019-2023. Agricultura în câmpia Someșului – cereale, una din cele mai fertile zone din nord-vestul țării. Țara Oașului la câteva zeci de km – una din zonele cu tradițiile populare românești cel mai bine conservate.