Reședința județului Neamț, pe valea Bistriței la ieșirea dintre munți, într-un bazin intramontan la 301 m altitudine. Piatra Neamț – 79.679 de locuitori la recensământul din 2021. Prefix poștal 61. Înconjurată de culmile Pietricica, Cozla, Cernegura și Cârloman – de unde și porecla „Perla Moldovei”.
Cel mai vechi sit de pe teritoriul orașului datează din mezolitic, în jur de 12.000 î.Hr., la Poiana Cireșului. Cetatea dacică Petrodava – menționată de Ptolemeu în Geographica – se afla la Bâtca Doamnei, cu vestigii din sec. I î.Hr. – I d.Hr. Prima mențiune documentară scrisă: ~1387-1392, în Cronica rusească, sub numele Kamena (Piatra). Târgul capătă statut de târg domnesc abia în 1453, sub Ștefan cel Mare.
Ansamblul Curții Domnești – ctitoria lui Ștefan cel Mare, ridicată între 1468-1475. Curtea, Biserica Sfântul Ioan (1497-1498) și Turnul Clopotniță (1499, 19 m, în stil gotic moldovenesc) sunt azi în centrul orașului, în Piața Libertății. Din Curtea Domnească s-au păstrat pivnițele și fragmente de zid. Ceramică Cucuteni descoperită în zonă – civilizație neolitică de 5.000-6.000 de ani.
8 noiembrie 1841 – Gheorghe Asachi deschidea prima moară de hârtie din Moldova la Piatra. 1885 – calea ferată spre Bacău. Pe Bistrița se aducea lemnul cu plutele spre fabricile de cherestea și hârtie din oraș.
Industria comunistă a umplut orașul cu muncitori – de la 30.000 de locuitori înaintea celui de-Al Doilea Război Mondial la 125.000 în 1992. De atunci, exod continuu. Ferestrele stinse ale blocurilor seara spun mai mult decât orice statistică.
Telegondolă de 2.150 m de la gară până pe muntele Cozla – vedere panoramică unică. Punct de plecare spre Cheile Bicazului, Lacul Roșu, Ceahlău, drumul mănăstirilor spre Târgu Neamț și Agapia. Festivaluri internaționale de teatru, muzică și arte plastice anual. Muzeul Culturii Cucuteni – colecție unică de ceramică pictată neolitică.