Coduri poștale
Slobozia județul Ialomiţa

55 coduri poștale 10+ străzi
Slobozia
0 rezultate
Cod poștal Adresă
920003 Stradă Gării nr. 2-8 920004 Bulevard Matei Basarab nr. 1; 2-8 920005 Stradă Ialomiţei 920006 Alee Crinilor 920007 Alee Nouă 920012 Stradă Lacului nr. 2-T 920013 Bulevard Chimiei nr. 2-4 920014 Alee Chimiei 920015 Stradă Nordului 920016 Alee Castanilor 920017 Alee Panselelor 920018 Prelungire Mihai Viteazu 920022 Bulevard Unirii nr. 1-13, 17-T; 2 920023 Stradă Ardealului 920024 Stradă Lacului nr. 1-13 920025 Bulevard Matei Basarab nr. 7-21 920030 Alee Feroviarului 920031 Bulevard Matei Basarab nr. 3-5; 10-28 920032 Alee Bujorului 920033 Stradă Dobrogeanu Gherea Constantin 920034 Stradă Pieţii 920035 Alee Parcului nr. 1; 2-6 920036 Bulevard Chimiei nr. 6-T 920041 Piaţă Gării nr. 1 920042 Stradă Eternităţii 920043 Stradă Doja Gheorghe 920044 Stradă Cloşca 920049 Şosea Amara 920050 Stradă Poligonului 920051 Stradă D. N. 2A 920055 Stradă Constructorilor 920056 Alee Brazilor 920057 Stradă Cuza Vodă nr. 1-11; 2-8 920058 Bulevard Cosminului nr. 1-5, 9-T; 2-10 920063 Bulevard Chimiei nr. 1-T 920064 Bulevard Cosminului nr. 7; 12-T 920065 Alee Cosminului 920066 Alee Băii 920072 Bulevard Matei Basarab nr. 53-85; 36-70 920073 Alee Mânăstirii 920074 Stradă Dumbrava Roşie 920075 Stradă Mesteacănului 920080 Stradă Ştefan cel Mare nr. 15-T; 2-6, 16-T 920081 Stradă Cărămidari 920082 Stradă Aurora 920083 Stradă Dimitrie Cantemir 920084 Stradă Mircea cel Bătrân 920085 Stradă Cuza Vodă nr. 13-T; 10-T 920086 Stradă Miron Costin 920087 Stradă Avram Iancu 920092 Bulevard Matei Basarab nr. 87-T; 72-T 920093 Stradă Eminescu Mihai 920094 Stradă 1877 920095 Stradă Londra 920096 Stradă Griviţa
Niciun rezultat pentru căutarea ta.

Reședința județului Ialomița, în inima Câmpiei Bărăganului, pe malul Ialomiței, la 130 km est de București și 150 km vest de Constanța.

Slobozia – 41.550 de locuitori la recensământul din 2021. Prefix poștal 92. Punct de intersecție al drumurilor comerciale dintre Europa Centrală și Orient, între Brașov-București-Constanța și Constantinople-Silistra-Brăila.

Numele explică istoria: slobozie – localitate nou întemeiată unde coloniștii erau scutiți de dări pentru a-i atrage să se stabilească pe pământuri adesea pustii sau vulnerabile. Călătorul cărturar Paul de Alep, care a vizitat Slobozia în 1658, a explicat exact asta. Înainte de numele de azi: Vaideei – prima atestare 1594, în hrisovul lui Radu Mihnea din 1614, care menționează că siliștea fusese pustiită în vremea lui Mihai Viteazul cu 20 de ani înainte. Aceeași logică de repopulare forțată prin scutiri fiscale.

Mănăstirea Sfinții Voievozi – ctitorie a lui Matei Basarab (sec. XVII), cel mai important monument istoric al orașului, prezentă în stema actuală. Până la al Doilea Război Mondial – târg provincial cu agricultură și negoț de cereale, fără industrie notabilă. 1912 – declarată comună urbană prin lege promulgată de Carol I la Peleș. 1968 – reședință a județului Ialomița reconstituit, cu 12.000 de locuitori la acea dată – mulți muzicanti sau fără ocupație fixă, după cum consemnau documentele timpului.

Industrializarea comunistă ridică orașul rapid. 1979 – declarat municipiu.
Industria județului concentrată la Slobozia: îngrășăminte chimice, zahăr, uleiuri comestibile, conserve, confecții, materiale de construcții, alcool. Bulevardul Chimiei – există ca stradă în Slobozia, semn al epocii industriale. Județul Ialomița – 84% teren arabil, unul din cele mai agricole județe din România. Lacul Amara la 7 km – stațiune balneoclimaterică cu nămol sapropelic și ape minerale sulfatate, cunoscută din 1900, pentru afecțiuni reumatismale.

Județul Ialomița pierde populație constant: -50.000 de locuitori în 30 de ani de la 1990. Slobozia de la 52.000 în 2002 la 41.550 în 2021 – o scădere de ~20% în două decenii. Orașul de Floci – vestit târg medieval pe Ialomița, distrus complet în jurul anului 1780, azi sit arheologic în județul Ialomița, deseori comparat cu un Pompei al Bărăganului.