Reședința județului Călărași, pe malul stâng al brațului Borcea al Dunării, în câmpia Bărăganului de Sud. Călărași – 58.211 de locuitori la recensământul din 2021. Prefix poștal 91. La 120 km est de București, la 12 km de granița cu Bulgaria. Unul din cele șase județe din România cu reședința pe Dunăre.Orașul poartă numele unor oameni, nu al unui loc.
Călărașii – categoria de curieriști călare care făceau legătura pe ruta București-Constantinopol în vremea lui Constantin Brâncoveanu, la sfârșitul sec. XVII. Pe locul unde staționa postul de ștafetă al acestora a crescut târgul. Inițial se numea Lichirești – denumire atestată în 1630 sub domnitorul Leon Tomșa – și înainte de asta Crăciani (1541, domnitorul Radu Paisie). Pe harta lui Constantin Cantacuzino din 1700 apare prima dată sub numele Călărași. 1833 – Kiseleff mută reședința județului Ialomița de la Urziceni la Călărași, recunoscând gravitația comercială a portului dunărean. 1852 – Barbu Știrbei îi conferă statutul de oraș liber – până atunci Călărașiul se afla pe proprietatea Mânăstirii Colțea din București, situație care bloca orice dezvoltare.
Dunărea bifurcă la Călărași în Dunărea Veche și brațul Borcea, formând între ele Balta Ialomiței – 30.000 ha de incinte îndiguate cu canale, păduri și lacuri, un fel de Delta Dunării în miniatură, la 120 km de București, aproape complet neexploatat turistic. Turiști italieni vin pentru pescuit și vânătoare.
Siderca Călărași – combinatul siderurgic comunist, prăbușit după 1989, unul din cele două falimente industriale masive care au lăsat județul la pământ în anii ’90. Recuperarea a venit lent, prin fabrici de confecții lohn și investitori străini – Saint-Gobain (sticlă), Silcotub (țevi), Donalam (siderurgie reconvertită). Industrie diversificată azi: lemn și hârtie, alimentar, sticlă, echipamente medicale. „Capșa provinciei” – supranumele ironic-afectuos dat de locali, referindu-se la cafeneaua legendară din București.
Ștefan Bănică Sr. (1933-1995) – actorul și cântărețul iubit, s-a născut la Călărași.