Reședința județului Bacău, la poalele Carpaților, pe Bistrița înainte de vărsarea în Siret. Bacău — 136.087 de locuitori la recensământul din 2021, locul 14 ca populație în România. Prefix poștal 60. Trecătoarea Ghimeș, la câteva zeci de km, leagă Moldova de Transilvania.
Prima mențiune documentară certă: 6 octombrie 1408, în privilegiul comercial al lui Alexandru cel Bun pentru negustorii din Liov — Bacăul apare ca punct de vamă la marginea Moldovei. Dar cetate și așezare există cu mult înainte. Ceramică din sec. XII-XIV descoperită la Curtea Domnească, monede bătute de Petru Mușat (1375-1391). Hussiți persecutați din Boemia și Moravia s-au stabilit aici în sec. XV, cu privilegii speciale. Alexandru cel Bun a donat veniturile vămii Bacăului Mănăstirii Bistrița. În sec. XV devine reședință domnească — Alexăndrel, fiul lui Ștefan cel Mare, asociat la domnie, zidește curtea și sfințește în 1491 Biserica Precista, care există și azi.
Drumul comercial strategic dintre Moldova, Transilvania și Țara Românească — asta a construit Bacăul. Important nod de vamă pentru miere, ceară, vite, piei, cereale. Matei Corvin l-a ocupat scurt în 1467. Ștefan cel Mare a apărat zona prin bătălii în apropiere.
Industria modernă: chimie, textile, prelucrarea lemnului, industrie alimentară. Aeroportul Internațional „George Enescu” — zboruri spre destinații europene. Conexiune feroviară și rutieră prin E85 și E57. Universitatea „Vasile Alecsandri”, Filarmonica de Stat, Opera Română Bacău. Poetul simbolist George Bacovia s-a născut și a trăit la Bacău — și-a luat pseudonimul chiar de la orașul natal. Muzee cu colecții de artă și istorie, teatru de stat activ.
Populația a scăzut constant — de la peste 200.000 în anii ’90 la 136.000 în 2021. Exodul spre vest și marile orașe a golit Bacăul la fel ca restul Moldovei.