Reședința județului Arad, pe malurile Mureșului, la granița dintre Crișana și Banat. Arad — 145.078 de locuitori la recensământul din 2021, locul 12 ca populație în România. Prefix poștal 31. La 48 km de Timișoara, la 270 km de Budapesta.
Nicolae Iorga l-a numit „Mica Vienă”. Istoricii maghiari îl numesc „Golgota Maghiară” — pentru că aici, pe 6 octombrie 1849, au fost executați cei 13 generali ai revoluției maghiare înfrânți de habsburgi și ruși. Ziua e comemorată și azi. Aradul a fost, de-a lungul istoriei, loc de intersecție literală între imperii: podul Traian despărțea Imperiul Otoman de cel Habsburgic, Principatul Transilvaniei de Ungaria și Banat.
Câteva premiere care nu se știu destul. 1834 — primul oraș liber regesc din zonă, prin diploma împăratului Francisc I. 1899 — primul meci oficial de fotbal din România jucat la Arad. 1909 — prima fabrică de automobile de pe teritoriul României de azi, fabrica Marta. 1913 — prima linie ferată electrică din estul Europei și a opta din lume, pe ruta Arad-Podgoria. 1918 — sediul Consiliului Național Central Român, de unde s-a coordonat pregătirea Unirii de la Alba Iulia.
1937 — Aradul era cel mai puternic centru economic din Transilvania și al patrulea din România, cu 4.001 societăți comerciale. Astra Arad — în anii ’80 cel mai mare producător european de vagoane de marfă. Azi funcționează sub mai multe forme, inclusiv joint venture cu Greenbrier. Zona Industrială Arad, inaugurată în 1999, cu investitori din Germania, Austria, Franța.
Al doilea oraș din România care s-a ridicat împotriva lui Ceaușescu, în decembrie 1989, cu violențe serioase. Orașul a pierdut 31.000 de locuitori din 1992 până în 2011 — mai mult decât Oradea sau Timișoara în aceeași perioadă. Tendința continuă.